Ultima dimineata pe partie a fost a mea! Cea mai insorita zi, cald, frumos! Trei ore mari si late am beneficiat de instructaj, chef de viata, adrenalina! Omul asta schia cu o usurinta fantastica. Mai inalt decat Alex, avea alta tinuta pe schiuri. Eu ii repetam ca vreau partiile albastre, el zicea da, da si ma ducea pe unde avea el chef. Hey, are you a movie star? Ma intreba cand adoptam pozitia x, mult aplecata in fata. N-am inteles legatura, dar stiam ca nu-i bine. Si ma indreptam. Great! You ski parallel! Mi-a spus zambind, dupa ce-am coborat o panta rosie, in zig-zag, fara plug. Iubeam Serbia! Il adoram pe sarbul asta fantastic, care mi-a oferit o ultima dimineata fabuloasa. Are you enjoying it? Repeta, la fiecare coborare. Yes! Raspundeam cu tot sufletul, cu toti dintii. Great, let's go again! Diferenta intre Aleksandar si ceilalti doi instructori pe care i-am avut a fost ca el savura fiecare minut, se vedea placerea cu care schiaza, cu care te invata, era pur si simplu contagios. Cu noi s-a comportat exceptional, cap-coada. Am luat o ultima masa, la cabana noastra, culmea, nu-i stiu numele, dar cred ca i-am facut o poza. Acolo se pregatea un berbec la protap. Macho il intreaba pe ospatar daca e gata. Acesta raspunde ca-ntr-o ora, doua. El ofteaza si-i spune ca trebuie sa pornim la drum. Ospatarul revine, dupa cinci minute, si-i comunica: If you can wait an hour or two, it's on the house! Thank you very much, we'll be back some other time! Ii raspunde al meu, cu regret. Au fost niste faini ospatarii astia, cu totii. Cinci ore jumate, cat a durat drumul spre casa, am schiat. Eram pe partii. Abia astept sa ma intorc. Ca niciodata, daca ar trebui sa aleg intre mare si munte, as alege muntele!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu