Am renuntat la Jelena, am mers cu printesa si cu Alex. Fiica-mea, care nu stie o boaba de engleza, facea, culmea, exact ce-i spunea sarbul in limba lui Shakespeare. O vorbea mai bine decat prima mea instructoare, ce-i drept. Cand voiam sa-i traduc, ma oprea spunandu-mi ca stie ce are de facut, sa-mi vad de schiuri! Si s-a ocupat Alex de amandoua, n-am avut ce sa-i reprosez. La finalul celor doua ore, l-am rugat sa ma duca sus, cu telescaunul. Macar o data! Mi-a spus ca mai trebuie sa exersez la pitici, l-am ascultat, iar la final mi-a indeplinit si mie dorinta. Ole! Aia a fost mama experientelor. Cer senin, soare, eu, calare pe coama muntelui! Am coborat frumos, pe doua picioare, ziua s-a incheiat minunat. Am fugit sa-l schimb pe Macho, sa-l man la lupta. Reticent, c-o sa-si rupa si-aia, si-ailalta, n-a avut incotro cu mine. L-a preluat Alex si asa a schiat el pentru prima data in viata lui. Cand s-a intors la hotel, m-am uitat dupa licarul acela de satisfactie. Era acolo! Invinsesem! Iubeam Serbia, ii adoram pe sarbi! Intorcandu-ne de la cabana unde am luat cina, un loc in care m-am simtit confortabil cu juniorul care scotea niste acute de muscai din lingura, dar ospatarii zambeau intelegatori, el a cazut, cu praslea in brate, pe treptele din fata hotelului! Da, nu au folosit nici sare, nici nisip, nici o alta varianta sa topeasca afurisita de gheata. Bulina neagra! Avantajul barbatului ce cade cu un strumf la piept este ca, de spaima de-a nu-si fi ranit odorul, el nu mai simte nimic. Se parea ca adoratul a lovit treapta cu piciorul, iar pana am ajuns in camera, unde s-a oprit din urlat, si-am verificat ca nu si-a rupt, luxat, nimic, am trait unele dintre cele mai groaznice momente din viata mea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu